Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism cantitatea de insulină secretată nu este cea optimă sau când celulele periferice nu răspund la acțiunea sa (insulina este un hormon ce participă la micșorarea concentrației glucozei din sânge).
Energia de care avem nevoie zilnic o obținem din alimentația pe care o consumăm. Mâncarea este transformată în glucoză, prin procesul de digestie. Apoi, glucoza ajunge în sânge și este sintetizată, cu ajutorul insulinei produse de pancreas, în energie.
Când pancreasul nu produce insulina necesară, glucoza nu mai este transformată în energie și se acumulează în organism într-o cantitate mai mare decât ar fi normal, favorizând declanșarea diabetului zaharat.
Există două tipuri de diabet:
- diabetul de tip I, care presupune lipsa producerii de insulină în corp, iar cei care suferă de acest tip de diabet sunt dependenți de insulină.
- diabetul de tip II, reprezintă rezultatul a două disfuncționalități: rezistența celulelor la acțiunea insulinei și deficiențe la nivelul pancreasului. Este cea mai frecventă formă de diabet și este adesea asociată cu obezitatea. Cei care suferă de acest tip de diabet nu sunt dependenți de insulină, însă trebuie să își controleze nivelul glicemiei din organism printr-o alimentație corespunzătoare, sport.
Cum se verifică glicemia
Glicemia se verifică prin mai multe metode, toate presupunând recoltarea de sânge:
- analize de sânge – se face dimineața, la cel puțin opt ore de la ultima masă;
- testul oral de rezistență la glucoză – aceasta presupune recoltarea de sânge pe stomacul gol, apoi pacientului i se dă o băutură foarte dulce, iar la 2 ore se repetă analiza de sânge pentru a vedea cu cât a crescut nivelul glicemiei în acest interval;
- hemoglobina glicozilată – arată variația nivelului glicemiei din ultimele trei luni.
Care este rolul alimentației în diabet
Persoanelor care suferă de diabet zaharat le este recomandat să acorde o atenție deosebită alimentației, pentru a putea ține boala sub control.
Alimentația trebuie să includă fructe și legume, proteine slabe, alimente cu mai puțin zahăr adăugat, de evitat grăsimile trans.
Mai jos aveți o listă cu unele fructe, legume și alimente cu mai puțin zahăr adăugat.
1. Legume cu frunze verzi
Legumele cu frunze verzi sunt pline de vitamine, minerale și nutrienți esențiali. De asemenea, au un impact minim asupra nivelului de zahăr din sânge. Aceste legume, inclusiv spanacul și varza, sunt o sursă cheie de potasiu, vitamina A și calciu. De asemenea, oferă proteine și fibre.
Legumele cu frunze verzi includ: spanac, frunze de varză, varza kale, varză, bok choy, broccoli.
2. Cereale integrale
Cerealele integrale conțin niveluri ridicate de fibre și mai mulți nutrienți decât cerealele albe rafinate.
Consumul unei diete bogate în fibre este important pentru persoanele cu diabet, deoarece fibrele încetinesc procesul de digestie. O absorbție mai lentă a nutrienților ajută la menținerea nivelului de zahăr din sânge stabil.
Exemple bune de cereale integrale de inclus în dietă sunt: orez brun, pâine integrală, paste integrale, hrişcă, quinoa, mei, bulgur, secară.
3. Pește gras
Peștele gras este un plus sănătos pentru orice dietă. Peștele gras conține acizi grași omega-3 importanți numiți acid eicosapentaenoic (EPA) și acid docosahexaenoic (DHA).
Oamenii au nevoie de o anumită cantitate de grăsimi sănătoase pentru a-și menține corpul în funcțiune și pentru a susține sănătatea inimii și a creierului.
Anumiți pești sunt o sursă bogată de grăsimi polinesaturate și mononesaturate. Aceștia sunt: somon, macrou, sardine, ton alb, hering, păstrăv.
Se mai pot consuma alge marine, cum ar fi spirulina, ca sursă alternativă pe bază de plante ale acestor acizi grași.
În loc de pește prăjit, care conține grăsimi saturate și trans, puteți încerca pește copt la cuptor sau pe grătar. Combinați cu un amestec de legume pentru o alegere sănătoasă a mesei.
4. Fasole
Fasolea este o opțiune alimentară excelentă pentru persoanele cu diabet. Aceasta sunt o sursă de proteine pe bază de plante și pot satisface apetitul, ajutând în același timp la reducerea aportuui de carbohidrați.
Fasolea are, de asemenea, un indice glicemic scăzut și este mai bună pentru reglarea zahărului din sânge decât multe alte alimente cu amidon.
5. Nuci
Nucile sunt un alt supliment excelent în dietă. La fel ca peștele, nucile conțin acizi grași sănătoși care ajută la menținerea sănătății inimii.
Nucile sunt deosebit de bogate în acizi grași omega-3 numiți acid alfa-lipoic (ALA). La fel ca alte omega-3, ALA este important pentru o bună sănătate a inimii.
Nucile furnizează, de asemenea, substanțe nutritive cheie, cum ar fi proteine, vitamina B-6, magneziu și fier.
6. Citrice
Cercetările au arătat că citricele, cum ar fi portocalele, grapefruiturile și lămâile, au efecte antidiabetice.
Consumul de citrice este o modalitate excelentă de a obține vitamine și minerale din fructe fără carbohidrați.
Citricele sunt, de asemenea, o sursă excelentă de: vitamina C, acid folic, potasiu.
7. Fructe de pădure
Fructele de pădure sunt bogate în antioxidanți, care pot ajuta la prevenirea stresului oxidativ. Stresul oxidativ este legat de o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă și unele tipuri de cancer.
Studiile au descoperit niveluri cronice de stres oxidativ la persoanele cu diabet. Stresul oxidativ apare atunci când există un dezechilibru între antioxidanți și moleculele instabile numite radicali liberi în organism.
Afinele, murele, căpșunile și zmeura conțin niveluri ridicate de antioxidanți și fibre. De asemenea, conțin alte vitamine și minerale importante, inclusiv: vitamina C, vitamina K, mangan, potasiu.
8. Cartofi dulci
Cartofii dulci au un indice glicemic mai mic decât cartofii albi. De aceea, sunt o alternativă excelentă pentru persoanele cu diabet zaharat, deoarece eliberează zahăr mai încet și nu crește glicemia la fel de mult.
Cartofii dulci sunt, de asemenea, o sursă excelentă de: fibre, vitamina A, vitamina C, potasiu.
9. Probiotice
Probioticele sunt bacteriile utile care trăiesc în intestinul uman și îmbunătățesc digestia și sănătatea generală.
Unele cercetări din 2011 au sugerat că consumul de iaurt probiotic ar putea îmbunătăți nivelul colesterolului la persoanele cu diabet de tip 2. Acest lucru ar putea ajuta la scăderea riscului de boli de inimă.
10. Semințe de chia
Oamenii numesc adesea semințele de chia un super aliment datorită conținutului lor ridicat de antioxidanți și omega-3. Sunt, de asemenea, o sursă bună de proteine și fibre pe bază de plante.
Într-un studiu controlat la scară mică din 2017, persoanele care erau supraponderale și aveau diabet de tip 2 au slăbit mai mult după 6 luni, când au inclus semințe de chia în dieta lor, comparativ cu cei care au consumat o alternativă de tărâțe de ovăz.
Prin urmare, cercetătorii cred că semințele de chia pot ajuta oamenii să gestioneze diabetul de tip 2.
Ce alimente sunt de evitat în alimentația persoanelor cu diabet
O modalitate de a gestiona diabetul cu dieta este de a echilibra alimentele cu indice glicemic (IG) mare și scăzut. Alimentele cu conținut ridicat de IG cresc mai mult glicemia decât alimentele cu conținut scăzut de IG.
Atunci când alegeți alimente bogate în IG, limitați porțiile și asociați aceste alimente cu proteine sau grăsimi sănătoase pentru a reduce impactul asupra zahărului din sânge și pentru a vă simți plin mai mult timp.
Alimentele cu un nivel ridicat la nivelul IG includ: pâine albă, orez expandat, orez alb, paste albe, cartofi albi, dovleac, popcorn, pepene, ananas.
Persoanele cu diabet ar putea dori să limiteze sau să echilibreze următoarele alimente:
Alimente bogate în carbohidrați
Glucidele sunt o parte importantă a tuturor meselor. Cu toate acestea, persoanele cu diabet vor beneficia de limitarea aportului de carbohidrați într-o dietă echilibrată sau de asocierea carbohidraților cu o sursă sănătoasă de proteine sau grăsimi.
Fructe cu un IG ridicat
Majoritatea fructelor sunt scăzute pe scara GI, deși pepenii și ananasul sunt cu IG ridicat. Aceasta înseamnă că pot crește mai mult glicemia.
Grăsimi saturate și trans
Grăsimile nesănătoase, cum ar fi grăsimile saturate și trans, pot face o persoană cu diabet să se simtă mai rău. Multe alimente prăjite și procesate, inclusiv cartofi prăjiți, chipsuri și produse de patiserie, conțin aceste tipuri de grăsimi.
Zahar rafinat
Persoanele cu diabet ar trebui să urmărească limitarea sau evitarea zahărului rafinat, prezent atât în dulciurile cumpărate în magazin, cât și în cele de casă, prăjiturile și biscuiții.
Băuturi dulci
Băuturile care conțin mult zahăr, cum ar fi băuturile energizante, unele cafele și shake-urile, pot dezechilibra nivelul de insulină al unei persoane.
Mâncăruri sărate
Alimentele bogate în sare pot crește tensiunea arterială. Sarea poate apărea și sub formă de sodiu pe eticheta alimentelor.
Alcool
Consumul de alcool moderat nu ar trebui să prezinte riscuri grave pentru persoanele cu diabet și nu ar trebui să afecteze controlul glucozei pe termen lung.
După cum vedeți, alimentația este extrem de importantă pentru a avea o viață sănătoasă, iar prevenția are un rol foarte important. De aceea, vă recomandăm ca anual să vă faceți controalele periodice, pentru a verifica starea de sănătate a organelor interne.
Pe lângă ficat, pancreas, și rinichii sunt extrem de importanți, iar un test de creatinină pentru a evalua funcția renală ar trebui luat în calcul.
Background photo created by wirestock – www.freepik.com
